Cum a fost în cea de-a treia tabără de echitație Horse Riding Adventure



Tocmai m-am întors din cea de-a treia ediție a taberei Horse Riding Adventure iar energia mea este dată la maxim. Așa că am zis să îți povestesc puțin despre cum a fost ca să simți și tu o parte din energia asta.

Întoarcerea acasă după un weekend prelungit petrecut în mijlocul naturii este întotdeauna dificilă.

Și e cu atât mai grea cu cât am simțit că timpul se dilată (așa cum spuneam într-un articol trecut) și cele 4 zile au părut că sunt de fapt vreo 8, iar acum încerc să mă adaptez la programul obișnuit.

Ca și celelalte două ediții anterioare, această ediție a fost plină cu momente frumoase și cu o mulțime de lucruri învățate. Chiar așa, stăteam să mă gândesc că pentru mine a fost a zecea ieșire la centrul de echitație Potcoava și de fiecare dată m-am întors cu ceva nou învățat.

Prima zi a taberei ne-a întâmpinat cu ploaie. Moment neprevăzut pe care nu l-am dorit, dar pe care l-am gestionat cum am putut mai bine: am mutat workshopul de horsemanship în grajduri pentru că afară ploua aproape mocănește de câteva ore bune. Dar pentru că norocul a dorit să fie cu noi, spre finalul workshopului ploaia s-a oprit și am putut face chiar și o plimbare pe jos alături de cai.

Ziua aceasta a fost dedicată apropierii față de cai și cunoașterea elementelor de bază în horsemanship: cum să îngrijești calul și cum să-l pregătești pentru o lecție sau o plimbare călăre.

Workshopul s-a încheiat cu învățarea gestionarii calului de la sol, urmând ca a doua zi să încălecăm. Plimbarea pe jos pe lângă cai s-a dovedit a fi provocatoare de-a dreptul pentru că iarba proaspătă de primăvară a fost foarte dorită de caii noștri. Am gestionat cu toții bine situația până la final 🙂

Pentru că ziua nu se putea încheia chiar așa brusc, seara, după cină, m-am bucurat să ofer participanților în tabăra de echitație o degustare de vin. După cum știi deja, sunt pasionată de vin de câțiva ani iar de anul trecut am început să țin degustări de vin în cadrul evenimentelor pe care le organizez.

Astfel, prima seară am încheiat-o cu o degustare de vin cu vinuri din Republica Moldova de la cramele Château Vartely Winery și Vinăria DAC, fiecare fiind reprezentată cu câte un vin alb și unul roșu:

  • Château Vartely: Pinot Gris/Chardonnay 2017 și Fetească Neagră 2017
  • Vinăria Dac: Chardonnay 2017 și Dac Rezerv 2015 (Cabernet Sauvignon, Merlot și Saperavi)

Ziua a doua am început-o cu o surpriză tare frumoasă: soarele ne-a întâmpinat pe cer încă de dimineață și ne-a însoțit aproape toată ziua. În această zi am făcut prima încălecare pe cai și prima lecție de echitație în manej. Toți participanții în tabără au fost începători în ale echitației și, în ciudă emoțiilor, toată lumea a gestionat calul foarte bine încă de la început.

După câteva exerciții de echilibru și de pornit/oprit calul am luat o pauză până după amiază. Pauză în care ne-am bucurat cu toții de aerul proaspăt de munte și cu vremea bună.

După amiază, înainte de următorul moment de călărie, Ionuț, proprietarul centrului de echitație, ne-a făcut cunoștință cu cel mai nou membru al echipei Potcoava: un ponei pe nume Bobo. Acesta încă nu este antrenat (însă urmează!), iar Ionuț l-a scos puțin în manej pentru a-l lăsa să alerge și pentru a interacționa puțin cu el. Pentru noi, de pe margine, a fost un mic spectacol binevenit.

Și tot “spectacol” au fost și cele 10 minute de ploaie aproape torențială ce a căzut fix în perioada în care Bobo zburda nestingherit prin manej. cerul arăta ca și cum vine apocalipsa, însă o dată ce s-au scuturat norii a ieșit din nou soarele și ne-am putut bucura de el toată după amiaza.

A urmat apoi prima plimbare călare făcută în afara manejului, în împrejurimile de la Potcoava. Am mers pe pământ, pe asfalt și pe iarbă, pe zone drepte dar cu denivelări și pante și am observat comportamentul cailor în afara zonei cu care sunt ei obișnuiți (manejul). Experiența a fost una total diferită față de cea din manej și toată lumea s-a întors cu zâmbetul pe buze.

Ziua a treia a venit cu puțină febră musculară dar cu mult entuziasm legat de ce urmează să învățăm. Așa ca următoarea lecție din manej s-a lăsat cu “obstacole” (un labirint, un cerc și o tură de schimbat mingea între noi-pe cal) pe care le-am gestionat cât de bine am putut noi. Bineînțeles, în această zi am avut parte și de o plimbare călare iar de această dată am mers puțin printr-o pădure.

Ziua s-a încheiat cu un cer înstelat și cu o seară petrecută în jurul focului de tabără la un vin fiert. Perfect, aș zice, pentru ultima seară petrecută împreună.

Adevărata plimbare prin pădure am avut-o însă în ultima zi de dimineață. După puțină recapitulare în manej am avut parte de cea mai lungă și mai frumoasă plimbare călare din tabără: am pornit pe drum și am intrat ușor ușor în pădurea din apropiere unde am putut experimenta ce înseamnă să mergi la deal sau la vale însă nu oricum ci printre copaci și crengi. La un moment dat am trecut chiar și pe lângă o prăpastie însă a fost mai mult cu entuziasm și fără emoții. Caii știu foarte bine pe unde pot să meargă iar călăreții au căpătat deja experiență la a merge corect stânga-dreapta.

După 4 zile concentrate în care ne-am bucurat cu toții de prezența cailor, de multe lucruri învățate și de aerul curat de la Potcoava ne-am luat la revedere și am pornit fiecare spre casele noastre.

Pe această cale vreau să mulțumesc participanților la această a treia ediție atât pentru participare cât și pentru feedbackul pe care mi l-au dat.

La toamnă vine ediția a patra a taberei. Stai pe aproape pentru că o voi anunța în curând!

PS: Fotografiile din acest articol sunt realizate de Călin Stan.

Iti scriu cu drag despre locurile pe care le descopar si despre experientele de calatorie pe care le traiesc!

e-mail: carmina@travelwithasmile.net

Facebook Twitter LinkedIn Google+ YouTube Skype 


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

12 − two =