Mereu m-am intrebat cum este prin zona de sud-vest a Romaniei, loc neexplorat aproape deloc de catre mine pana in prezent. Am cochetat cu un drum pe la Cazanele Dunarii acum cativa ani ce-i drept, insa mai mult de o trecere rapida prin zona nu am reusit sa fac.

Dar uite ca lucrurile se aseaza si vine un timp pentru toate. Iar primavara asta a venit timpul sa merg in Cheile Nerei (aflate in partea de sud-vest a tarii), o zona putin cunoscuta a Romaniei dar care merita mai multa atentie din partea noastra, a tuturor.

De ce spun asta? Pentru ca tocmai ce m-am intors dintr-o excursie de o saptamana din aceasta zona si am facut astfel primul pas spre “EcoRomania“.

In primul rand am ajuns in zona la initiativa Asociatiei de Ecoturism din Romania (AER) si a WWF Romania care in ultimii ani au facut mari eforturi de a pune pe harta Romaniei “Cheile Nerei” ca si destinatie de ecoturism (despre destinatiile de ecoturism din Romania vorbesc in acest interviu cu Andrei Blumer – presedintele Asociatiei AER). De data asta AER si WWF a adus mai multi bloggeri calatori care sa descopere zona si sa povesteasca ce au gasit aici. Astfel am fost si eu prezenta alaturi de Calin Stan – TheDrone.ro in aceasta expeditie si in cele ce urmeaza vom povesti impreuna ce am descoperit, ce ne-a uimit si de ce ne-am intoarce.

Pentru inceput te invit sa vezi un rezumat video al excursiei, clip realizat de Calin Stan cu drona DJI Mavic Pro.

Drumul spre cai neumblate

Expeditia noastra in Cheile Nerei a inceput cu 2 zile mai devreme decat ziua oficiala in care urma sa ne intalnim cu toti membrii. Alaturi de la cei de la TravelBadgers.com am zis sa prelungim putin sederea in aceasta zona total necunoscuta pentru noi, mai ales ca a fost vorba de zilele ce au urmat Pastelui. Si a fost, se pare, o decizie inspirata pentru ca astfel am reusit sa ajungem “primavara” in Sasca Montana, urmand ca dupa aceste 2 zile sa ne ia iarna pe nepregatite si sa se intoarca cu ninsori la final de aprilie 🙂

Asadar a doua zi de Paste am pornit la drum spre Cheile Nerei. Am pornit ducand ploaia cu noi aproape 300 km, apoi se pare ca soarele ne-a facut pe plac si a inceput sa-si arate razele prevestind niste zile cu vreme buna.

Pe drum am facut o oprire la Cazanele Dunarii pentru a-l saluta pe Decebal si pentru a admira imprejurimile. Si ne-a placut atat de mult incat l-am salutat atat de la sol cat si din aer si..de pe apa, intr-o excursie cu salupa. Decebal parea sa fie tare linistit iar Cazanele au fost extraordinar de frumoase.

Ne-am continuat apoi drumul catre Sasca Montana, locul in care urma sa ne asezam “tabara” pentru urmatoarea saptamana.

Am ajuns in Sasca Montana undeva in cursul dupa amiezii si a avut prima surpriza foarte placuta: am descoperit Vechea Moara, locul in care avea sa locuim in urmatoarea perioada. S-a dovedit a fi cea mai frumoasa pensiune si cel mai gustos restaurant din zona. Voi reveni cu un articol dedicat pentru ca merita din plin – gasesti articolul promis aici!

Ce e de facut in Cheile Nerei?

Nici nu stiu cu ce sa incep. Poate cu natura care este la ea acasa: gasesti o multime de trasee de trekking, trasee pentru cicloturism, cascade, lacuri si pesteri. Si, bineinteles, raul Nera care a sculptat dintotdeauna muntii de aici si si-a creat niste chei extraordinar de frumoase!

Sau, in loc de “definitie”, iata ce spune siteul oficial al destinatiei “Cheile Nerei”:

“Destinația Cheile Nerei se întinde în cea mai mare parte în cuprinsul Munților Aninei (aflați la nord de râul Nera) și într-o mai mică măsură în cuprinsul Munților Locvei (aflați la sud). Aceştia sunt unități de relief ale Banatului Montan (județul Caraș-Severin). Peisajul montan este dominat de platouri carstice și culmi împădurite cu altitudini nu foarte mari (valea Nerei coboară sub 150m la ieșirea din munți, iar cota maximă este vârful Leordișu 1160m, aflat în nordul zonei). Fluxul economic și social dintrecomunitățile aflate la vest (depresiunea Oraviței) și est (Țara Almăjului) este foarte slab, lăsând dezvoltarea zonei pe seama turismului.
Destinația este deosebit de atractivă atât datorită reliefului carstic spectaculos, cât și datorită diversității de specii care trăiesc aici. Influențele submediteraneene fac ca iernile să fie blânde și ploioase, temperaturile moderate tot timpul anului, iar seceta să fie un fenomen rar. Acest lucru favorizează dezvoltarea unor specii rare sau unice în România, caracteristice regiunilor mediteraneene, care nu se mai regăsesc în Europa dincolo de limita nordică a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița.”

1. Sasca Montana si Cascada Susara

Prima zi petrecuta in zona a fost chiar in satul Sasca Montana. Am venit aici pentru relaxare asa ca am petrecut toata ziua in natura. Am avut noroc si de o vreme cu mult soare si 18 grade, timp numai bun pentru o tura montana si pentru o dupa amiaza lenesa. Am facut o drumetie pana la Cascada Susara si am ascultat natura frematand. Traseul este unul usor de aproximativ o ora insa pe noi ne-a furat peisajul si fotografiatul zonei astfel incat nici nu stim cum am facut 2 ore pana la destinatie.

Cascada in sine nu era foarte mare insa ne-am bucurat ca avea suficient de multa apa. Aveam sa aflam ulterior ca datorita secetei din ultimul timp oamenii locului au fost foarte surprinsi sa vada in fotografiile  noastre atata apa la cascada. Deci am fost norocosi.

Drumul spre cascada ne-a scos in cale si fosta Cabana Susara, astazi inchisa, dar si semne ca in zona au existat mine. Una din intrarile in mina  se afla chiar langa aceasta cabana – era blocata, bineinteles pentru ca minele de aici s-au inchis cu multi ani in urma.

Dupa drumetia la cascada ne-am petrecut restul zilei plimbandu-ne prin sat si savurand fiecare raza a soarelui de pe terasa pensiunii unde eram cazati.

2. Manastirea Nera

A doua zi se pare ca primavara a facut cale intoarsa si a facut schimb cu iarna. Au fost 2 grade si a nins. Ce-i drept a nins mai mult in satul situat putin mai sus de Sasca Montana, la Carbunari, iar situatia ni s-a parut atat de interesanta (la final de aprilie chiar nu te astepti sa ninga!) incat am mers sa vedem minunea: zapada de final de aprilie!

In cursul dupa amiezii au sosit si restul colegilor nostri si astfel am inceput activitatea oficiala a infortripului cu o prima oprire la Manastirea Nera.

Aflata pe Valea Nerei la iesirea din Sasca Montana, Manastirea Nera se afla pe drumul ce leaga Sasca Montana de Slatina Nera, pe drumul ce duce de-a lungul raului Nera. Este o manastire relativ noua, infiintata in 1994, ce a ajuns cunoscuta in toata tara datorita produselor naturiste pe care le fac maicutele aici. Produsele se gasesc sub denumirea de Nera Plant si am fost si noi curiosi cum sunt pentru ca auzisem cate ceva despre ele. Asa ca am luat niste siropuri de raceala si de imunitate si…ramane sa iti povestesc despre ele cand le incercam 🙂

3. Oravița si Anina

Chiar daca vremea nu a tinut cu noi, fiecare zi petrecuta in Cheile Nerei a fost diferita si cu o multime de locuri interesante vizitate.

Ziua aceasta a fost una culturala ca sa spun asa: in Oravița am vizitat Teatrul Mihai Eminescu, Farmacia Muzeu Knoblauch si Muzeul Monetariei imperiale apoi am luat faimosul tren din Oravita catre Anina pentru a vedea ceea ce a mai ramas din acest fost oras minier. Dar, sa le luam pe rand.

Teatrul Mihai Eminescu din Oravița

Teatrul din Oravița este cel mai vechi teatru de pe teritoriul României. A fost construit dupa model vienez in anii 1914-1916 si inaugurat in 1917, cu ocazia vizitei imparatului Francisc I si a imparatesei Augusta Carolina, cand Banatul sarbatorea un secol de la eliberarea de sub administratia otomana. Este prima cladire de teatru din Europa iluminata cu lampi de acetilena, iar decorurile interioare sunt o copie fidela a fostului Burgtheater din Viena, toate realizate dupa proiectele arhitectului vienez Ieronimus Platzger. Ornamentele sunt in stil rococo, de culoare rosu si auriu.

Pe scena acestui teatru au urcat unele dintre cele mai importante trupe de teatru ale vremii: trupa Teatrului Madrigal din Madrid, Balsoi din Moscova, Orchestra Imperiala a Rusiei dar si multe trupe din Viena.

Numele actual i-a fost dat pentru a marca vizita din 1868 a trupei lui Mihail Pascali in care Mihai Eminescu era sufleor.

Se spune ca teatrul  a avut vizitatori de seama printre care si pe Franz Joseph si Printesa Sissi.

Farmacia Muzeu Knoblauch

Este cea mai veche farmacie montanistica din Romania ce astazi se poate vizita ca si muzeu.Colectia care se gaseste aici este compusa din mobilier si instrumentar farmaceutic datand din secolul al XVII-lea (1682) pana in anii 1950.

Muzeul Monetariei Imperiale

Muzeul spune povestea “banariei” din Ciclova Montana unde s0au batut creitari austrieci timp de aproape jumatate de secol (1811-1855). In acele vremuri Banatul montan inclusiv Oravita se aflau sub stapanirea Imperiului Austriac. Astfel, dorind sa profite de bogatia minelor de cupru din zona, Curtea de la Viena a hotarat sa se infiinteze aici o monetarie unde sa se bata o parte din monedele de arama ale Imperiului.

Astazi pasionatii de numismatica pot admira aici sute de monede si bancnote, documente vechi si fotografii ce ilustreaza povestea activitatii monetare din Oravita din vremurile in care facea parte din Imperiul Austriac.

Calea ferata Oravita – Anina

Dupa vizitarea celor 3 obiective turistice descrise mai sus (acestea pot fi vizitate numai in tururi ghidate disponibile grupurilor), am pornit spre Anina cu trenul pe faimoasa cale ferata Oravita – Anina.

Aceasta cale ferata este prima cale ferata montana de pe teritoriul actual al Romaniei si mai este denumita si “Semmeringul Banatean” datorita asemanarii din punct de vedere al dificultatilor de constructie cu calea ferata austriaca de la Semmering. A fost construita intre anii 1860 si 1863 pe cand Banatul se afla sub dominatie habsburgica. Are o lungime de 33,8 km, 14 tunele si 10 viaducte si reprezinta o diferenta de nivel de 340 m. Panorama pe care o ai in fata pe parcursul celor 2 ore de calatorie (da, se fac 33 de km in 2 ore!) este extraordinara si merita sa mergi macar o data pe aceasta ruta.

Din gara de la Oravita porneste zilnic un singur tren ce duce sus in munte, catre Anina, iar biletele se pot achizitiona direct din gara. Trenul este unul public, deci daca vrei sa ajungi aici tot ce trebuie sa faci este sa tii legatura cu cei de la CFR.

Odata ajunsi in Anina ne-am oprit la intrarea in oras pentru a vedea ce a mai ramas din fostele mine de aici. Anina de astazi reprezinta ce a mai ramas din fostul oras minier, cel mai cunoscut din Romania pentru exploatarea de huila. Ultima mina (cea mai veche mina sin Romania  – functionand din 1773 si cea mai adanca din Europa) s-a inchis aici in 2006 in urma unui accident soldat cu 7 morti. Autoritatile au promis atunci ca vor gasi o solutie alternativa pentru locuitorii orasului – majoritatea dintre ei lucrand in mina. Solutia intarzie sa apara chiar si astazi.

4. Rafting si Traseu montan: de la Sasca Romana pana la Cascada Beusnita

Cheile Nerei sunt cele mai lungi din Romania si se intind pe 22 km intre localitatile Sopotu Nou si Sasca Romana si traverseaza o zona de carst spectaculoasa.

Astfel, pentru a te bucura din plin de Cheile Nerei ai la dispozitie mai multe trasee montane iar iubitorii sporturilor de apa au la dispozitie ture de rafting (lunile de primavara sunt cele mai recomandate pentru acest sport pentru ca in aceasta perioada debitul apei este cel mai mare).

Noi am ales de aceasta data sa facem traseul de drumetie ce porneste din Sasca Romana si se incheie la Cascada Beusnita, cea mai cunoscuta cascada din Cheile Nerei. Alaturi de noi l-am avut pe Cristian Badoiu de la Tymes Tours, ghid local specializat in zona Banatului pe care il recomandam cu drag oricui doreste sa aiba parte de experiente autentice in natura in aceasta parte a tarii (agentia Tymes Tours face in principal incoming insa este deschisa in aceeasi masura si romanilor care doresc sa faca drumetii montane).

Si pentru ca am spus ca traseul este spectaculos trebuie sa detaliez, nu? Ei bine traseul porneste din satul Sasca Romana iar primul lucru care iti iese in cale este un pod ingust de lemn. Arata cam asa.

Traseul continua printr-o lunca pentru ca apoi sa ajungem in zona numita “La Tunele”, o zona cu tunele sapate in stanca, loc din care Cheile Nerei devin si mai spectaculoase. Personal aici a fost partea mea prefarata din drum. (Atentie, daca ajungi aici trebuie sa ai neaparat o lanterna cu tine pentru ca unul din tunele este suficient de lung incat la intrare sa nu vezi capatul celalalt).

Tot drumul este presarat cu flori si iarba de un verde crud – cei care ajung aici primavara  pot admira natura din plin 🙂

Dupa tunele si o mica portiune de padure ajungem la locul numit “Podul Beiului” de unde suntem preluati de 2 carute cu cai si dusi pe drumuri de munte pana la Lacul Beiului, un alt punct cunoscut din Cheile Nerei. Calatoria cu caruta a fost o experienta in sine dar si un mare ajutor in parcurgerea a 6 km prin padure. Pe drum, am facut o scurta oprire la Cascada Vaioaga.

Lacul Ochiul Beiului ne-a asteptat cu culoarea lui de un albastru inconfundabil si ne-a fermecat cu frumusetea lui. Odata ajunsi aici am aflat un lucru interesant despre lac: se spune ca acesta nu ingheata niciodata, iar temperatura sa ramane mereu constanta intre 4 si 8 grade.

In plus, se pare ca lacul are o multime de legende dintre care una este cea mai cunoscuta:  se spune ca in acest loc domnea un pasa hain care avea un fiu nespus de frumos, cu ochi albastri. Baiatul s-a indragostit de fata unui valah iar tatal sau, impotrivindu-se, a aranjat ca aceasta sa fie usica. Legenda spune ca lacul a luat nastere din lacrimile tanarului indragostit si ca are culoarea ochilor sai.

Dupa un scurt popas la Ochiul Beiului am continuat urcarea (pe jos de aceasta data) inca vreun kilometru pana la Cascada Beusnita, punctul final al calatoriei noastre.

Dupa o drumetie atat de lunga si dupa ce am admirat o buna parte a Cheilor Nerei am facut si un popas pentru masa, la o aruncatura de bat de Cascada Beusnita, in poiana. Si a iesit un picnic tare fain si relaxant. Numai bun pentru a ne reface energia pentru drumul de intors.

Ce altceva se mai poate face in Cheile Nerei?

In saptamana pe care am petrecut-o in Cheile Nerei am reusit sa vizitam numai locurile descrise mai sus. Parcul National Cheile Nerei-Beusnita are insa mult mai multe locuri frumoase de vizitat, dintre care amintesc:

• Lacul Dracului: este un ochi de apa subteran aflat in pestera cu acelasi nume. Lacul este unul din cele mai intinse lacuri carstice din tara cu o suprafata de 700 m patrati si o adancime de 14 m; lacul a inceput sa fie vizibil odata cu prabusirea partiala a tavanului pesterii.
• Casa Verde: aflata langa Sasca Montana, Casa Verde esre o casuta experimentala de lut facuta cu multa pasiune de o arhitecta romanca revenita in tara. Aici se desfasoara periodic ateliere de lucru unde se invata tehnici pentru construirea unei locuinte similare.
• Sat traditional risipit: Stancilova. Se spune ca este unul din cele mai pitoresti sate de culme din Banatul Montan.
• Biserica din Ciclova (Bisericuta de pe Creant): biserica in stanca
• Ruinele Cetatii Socolari/Cetatea Beiului
• Muzeul etnografic din Sasca Montana – Victor Tautu

Ca si activitati pe care le poti face in zona mentionez ca pe langa drumetie si rafting aici te poti bucura de tiroliana si rapel precum si de plimbari cu bicicleta. Iar poteci tematice si pesteri gasesti o multime!

Acestea fiind spuse noi vom reveni cu drag in Cheile Nerei pentru ca ne-a placut si au mai ramas multe locuri frumoase de vazut!

Această iniţiativă s-a derulat în cadrul proiectului „Sălbăticia din Carpaţi, bogăţie pentru oameni” cofinanţat de Elveția prin Programul de Cooperare Elveția-România.

Proiectul este implementat de WWF Romania, impreuna cu partenerii Asociatia de Ecoturism din Romania, Fundatia ProPark pentru Arii Protejate, Asociatia EcoTur Sibiu si WWF Elvetia.

Fotografiile din acest articol sunt realizate de Calin Stan in cadrul proiectului sau, TheDrone.ro cu o drona DJI Mavic Pro.