Este deja miercuri, 7 mai si nici nu-mi vine sa cred cat de repede a trecut aceasta editie a taberei #FotoExpeditia.
Tabara a avut loc in perioada 1-4 mai insa pregatirea ei a avut loc cu mult timp inainte: de la ideea taberei la gasirea celor mai bune locatii pentru aceasta tura foto la rezervarea propriu-zisa, la rezolvarea situatiilor aparute pe parcurs si pana la plecarea in dimineata zilei de 1 Mai a durat ceva mai mult decat ma asteptam.
Si totusi #FotoExpeditia a venit si a plecat cu aceiasi pasi repezi lasand in urma cateva amintiri, oameni frumosi si..fotografii 🙂
Pentru ca nu pot cuprinde toate povestile din tabara intr-un singur articol am zis sa incep cu inceputul….cu prima oprire a FotoExpeditie la Hagieni, la o cafea turceasca si la baclavale.
In primul rand trebuie sa iti spun ca am tinut secreta oprirea la baclavale. Nu am anuntat anterior insa am pregatit oprirea aceasta din timp si a fost o surpriza foarte bine primita de toti cei participanti. Astfel, ei au aflat in momentul plecarii din Bucuresti ca vor avea o surpriza chiar inainte de iesirea din tara insa nu le-am spus despre ce este vorba pana cand nu am ajuns la locatia respectiva.
Localitatea Hagieni se afla la mica distanta de Vama Veche iar accesul se face pe un drum nepavat. Pe drum ma simteam ca in copilarie cand mergeam la tara la bunica mea. Si asta poate pentru ca mergeam sa vizitam o batranica turcoaica: tanti Ruhtie.
Pe Tanti Ruhtie o stiu de anul trecut de cand am fost la un workshop foto la ea. Este obisnuita cu fotografii, stie sa pozeze, are rabdare si ii place atentia. Pe la ea trec multe grupuri de-a lungul anilor, toata lumea venind sa guste din baclavalele traditionale turcesti pe care le pregateste cu mult drag intr-o casa simpla si micuta.
Tanti Ruhtie sau “Cati” asa cum i se spune mai simplu pe romaneste, ne-a intampinat in casuta ei mica traditionala din Hagieni cu zambetul pe buze.
Facea curat prin curte cand am ajuns noi dimineata si s-a oprit din activitatea ei cand ne-a vazut. In doar cateva minute a adus in curte o bancuta si o masa si ne-a servit cu cafea facuta la ibric. A facut de vreo 2-3 ori cafea caci ibricul parea a fi destul de mic fata de numarul mare (12) de persoane dornice de o cafea turceasca savurata in mijlocul naturii in acea dimineata insorita de primavara.
Imediat ce am ajuns, am trecut cu totii la fotografiat orice gaseam interesant in jur (in asteptarea cafelei si a baclavalei). Bineinteles, subiectul nostru principal a fost chiar tanti Ruhtie: ne-a aratat cum a facut cafeaua, ne-a adus baclavaua si a pozat linistita pentru noi minute in sir cu tava in mana ca mai apoi sa se linisteasca si sa stea de vorba cu noi la o tigara. (Sa-ti dau un pont: daca ajungi in Hagieni si vrei sa o vizitezi, sa ai pregatit un pachet de tigari pentru ea; ii place sa fumeze si se bucura de o astfel de atentie din partea vizitatorilor).
O parte din fotografiile realizate aici le gasesti mai jos.
Mie una mi-a ramas in minte gustul baclavalei. Dulce, cu multa miere. O tava imensa pe care nu am putut sa o terminam asa ca am luat la pachet ce a ramas. Si ne-am bucurat pe tot parcursul primei zile din tabara de baclavale proaspete.
Si pentru ca nu stiu sa fac baclavale si deja m-a pocnit pofta rau de tot nu-mi ramane decat sa caut sa comand online. Sper sa gasesc un restaurant turcesc/libanez/arabesc care sa ofere baclava ca pana ajung din nou la Hagieni mai e!
Aaaa era sa uit! Tanti Ruhtie face baclavale pe comanda (asa am facut si eu, am mers special la Hagieni cu cateva saptamani inainte si am cautat-o pe batrana, am comandat, am platit, iar in btabara am ridicat comanda). Asa ca daca ai drum prin Vama Veche la vara eu zic ca merita sa treci pe la Hagieni si sa gusti si tu din baclavaua asta vestita de aici. Da-mi un mesaj privat daca vrei sa te pun in contact cu cea mai buna baclava pe care am mancat-o vreodata 🙂
Cam atat am avut de spus despre prima oprire a FotoExpeditiei. Pregatesc alte cateva povesti in articolele viitoare.
Si pentru ca tot este vorba de o tabara foto trebuie sa spun ca am avut cu totii aparate foto de test de la Nikon, aparate pe care le-am explorat la maxim in expeditia noastra.
Eu am testat un aparat care imi place foarte mult: Nikon D7100, cu diverse obiective (Nikkor 18-200, Nikor 10,5 fisheye). Mai sus sunt doar o parte din fotografiile realizate. Inca nu am reusit sa trec prin toate fotografiile taberei, dar mai sunt zile pentru asta!
