Tocmai m-am intors din Amsterdam unde am calatorit ca un adevarat #CityExplorer (am scris despre el aici) sau, in cazul acestei calatorii, #AmsterdamCityExplorer. Adica, pe scurt, am mers pe jos extrem de mult si am incercat sa vad partea mai putin turstica a orasului si mai mult partea umana.

Daca m-ai intreba cand au trecut cele 4 zile n-as stii sa iti raspund. Iar daca ar fi sa rezum calatoria la Amsterdam, as spune asa:

4 zile pline si foarte diferite una de alta

3 zile inghetate (au fost temperaturi de -3 grade Celsius)

2 zile de sarbatoare: ziua mea si Mos Nicolae

1 zi cu cer albastru, soare si atmosfera primavarateca

Amsterdam a fost cu totul altfel decat m-am asteptat. Nu pot spune ca a fost mai bine sau mai “rau” ci pur si simplu, diferit!

A avut si frigul rostul lui

Desi am mers in decembrie, in primul rand nu ma asteptam sa fie ATAT de frig. Se pare ca orasul strabatut de atatea canale a fost de-a dreptul inghetat pe aproape toata perioada cat am fost acolo (zapada nu a fost). A fost frig iar vantul batea destul de puternic in zona canalelor.

O singura zi a facut exceptie: ziua de 6 decembrie cand atmosfera a fost de-a dreptul primavarateca. Nu am inteles de unde a venit diferenta de temperatura dar ziua asta a fost magica (cred ca venise Mos Nicolae cu ceva grade in plus!). De dimineata a rasarit soarele si a adus cu el un cer albastru plin de nori albi. A fost o lumina extrem de frumoasa de care m-am bucurat pentru cateva ore bune (si spun “cateva ore bune” pentru ca lumina zilei in Amsterdam apare dupa ora 8 dimineata si se intuneca in jurul orei 5 dupa amiaza- practic, sunt doar “cateva ore” de zi- lumina).

Nu sunt o mare fana a iernii insa cred ca frigul a avut rostul sau in calatoria asta: m-a facut sa rezist temperaturilor negative, sa merg pe jos oriunde am vazut cu ochii in fiecare zi si sa ma bucur de fiecare secunda chiar daca ajunsesem sa nu imi mai simt degetele de frig! Si am mers pe jos cate 3-4 ore odata. Singurele dati cand am apelat la un mijloc de transport au fost datile cand am mers de la aeroport la hotel si retur.

Free tour & Red Light District

In prima zi cand am ajuns am mers pentru prima oara la un free tour intr-un oras european. Culmea este ca stiu de existenta free tour-urilor in majoritatea marilor orase ale Europei dar pana acum nu am avut ocazia sa ma bucur de unul.

Asa ca pe 4 decembrie la ora 14:15 eram in centrul orasului, in Piata Dam, langa Monument, asteptand plina de curiozitate sa inceapa turul. Free tour-ul este organizat de Sandeman’s New Europe si are loc in fiecare zi incepand cu ora 11:15 si 14:15 (in ziua in care am fost eu au organizat 2 grupuri in paralel, un tur fiind in engleza si al doilea in spaniola). E sustinut de ghizi voluntari si face parte dintr-o retea de tururi din toata Europa. Am aflat de la ei ca sunt prezenti in 18 orase din Europa si chiar ma intrebam de ce nu avem si noi un astfel de tur in Bucuresti (un tur care sa apartina de reteaua lor vreau sa spun).

Ghidul nostru a fost Paul, un scotian care locuieste in Amsterdam de 4 ani. Pentru 2 ore si jumatate ne-a plimbat pe strazile din centrul Amsterdamului.

Dupa ce s-au facut prezentarile printr-o metoda destul de originala si improvizata as putea spune (fiecare participant la tur a fost incurajat sa cunoasca un alt participant si sa il prezinte celorlalti dupa doar cateva secunde de discutie), turul a inceput cu… Red Light District (Cartierul Rosu).

Asa ca daca avea vreunul dintre noi intrebari sau curiozitati despre asta, a avut ocazia sa afle mai multe. Am aflat cu ocazia asta ca in Amsterdam sunt inregistrate aproximativ 2000 de prostituate (adica platesc taxe) si dintre acestea doar 100 si ceva se gasesc in Red District. Motivul principal in reprezinta taxele mari de inchiriere a “ferestrelor” la care pot fi admirate domnisoarele (costul este intre 100 si 150 euro/8 ore si difera in functie de perioada zilei/a noptii).

Foarte interesanta si haioasa a fost si povestea in care se facea legatura intre prostitutie si biserica. Nu mi-o amintesc exact insa incerc sa o descriu aici atat cat imi amintesc.

Se crease un fel de sistem de “iertari”. Astfel, cei sositi pe diferite nave in portul din Amsterdam stiind ca urmeaza sa “pacatuiasca” (evident, in Red Light District), mergeau intai la biserica pentru a le fi iertate “pacatele” in avans. Astfel, o persoana putea primi de exemplu chiar si 4 “iertari”. Pacatuia de 4 ori si statea linistit, era iertat! Iar daca nu “pacatuia” de 4 ori pana a doua zi (unii se imbatau destul de repede si nu apucat sa pacatuiasca suficient 🙂 ), puneau la bataie iertarile pe care le aveau pentru alti nou-veniti in Amsterdam. Se crease astfel un fel de cerere si oferta continua iar biserica nu mai avea “monopol” pe iertari 🙂

Nu stiu daca am reusit sa transmit la fel de haios precum a povestit ghidul nostru (iar jocul de cuvinte intre “sins” and “forgiveness” a fost tare interesant) dar cam atat imi amintesc.

Bicicletele

Bicicletele sunt omniprezente. Sunt peste tot si vin din toate directiile. Iar cand le vezi oprite pe undeva sunt muuuulte. Zici ca e magazin de biciclete 🙂

Primul lucru pe care l-am auzit cand am pus piciorul pe pamant olandez a fost “Atentie la biciclete! Au prioritate peste tot!”.

Am luat in serios lucrul asta si am inceput sa ma uit, instinctiv, de jur imprejur. Asa era: veneau de peste tot si le-am gasit tare interesante la inceput. Fiecare mi se parea diferita dar dintre toate cel mai mult m-au atras cele care aveau in fata un fel de cutie-carucior pentru copii (si astea erau de diverse marimi). Le-am studiat mult pe acestea cu cutiile in fata timp de 4 zile si am aflat intre timp ca este destul de dificil sa iti tii echilibrul si sa impingi o greutate asa de mare. Dar olandezii pareau ca se descurca foarte bine 🙂

Faptul ca atat de multe persoane aleg sa mearga cu bicicleta este extraordinar din 2 motive:

• e mai sanatos sa faci miscare
• centrul orasului are stradute atat de mici ca s-ar bloca daca ar circula numai masini (si asa acum este sufocat de biciclete si am inteles ca au deja o problema cu faptul ca multe persoane isi abandoneaza bicicletele parcate prin diverse locuri din oras si astfel ingreuneaza accesul)

Daca era vara cred ca incercam si eu sa ma plimb cu bicileta prin oras(una obisnuita). Dar trec e to do list pentru data(vara) viitoare!

Canale si casute pe apa (houseboats)

La Venetia inca nu am ajuns dar undeva in mintea mea, Venetia era acel orasel plin de canale si poduri e care mi-am dorit mereu sa il vad. Nu stiu cum se face ca am ajuns mai repede la Amsterdam decat la Venetia si m-am putut plimba pe stradutele din centrul vechi, printre canale.

Mereu mi-au placut centrele vechi ale oraselor. Ma fac sa ma simt ca si cum pasesc inapoi in timp, cateva secole si ma pun cumva in locul celor care au trait atunci acolo. Faptul ca acele cladiri inca exista, ca si-au pastrat structura si poate si culorile originale nu ma fac decat sa ma duca cu gandul la acele timpuri si sa imbine frumusetea oraselor de atunci cu modernismul zilelor noastre. E fascinant!

Pentru Amsterdam cert este ca aceste canale sunt definitorii. Iar faptul ca formeaza un fel de semicerc nu imi arata decat faptul ca au avut de la bun inceput o planificare foarte riguroasa si bine construita. Tare rau imi pare ca nu am gasit un punct undeva sus pentru a face o fotografie panoramica (turnul Westerkerk este deschis numai pana in Octombrie).

In Amsterdam sunt o multime de casute pe apa (houseboats) care sunt asezate pe canale. Dintre acestea, 2400 sunt licentiate (da, exista un fel de licenta pentru a avea o casa pe apa!) si doar 750 de afla pe canalele din centrul orasului.

Daca in anii 1960 si 1970 a trai intr-o casa pe apa era o modalitatea mai ieftina de trai (avand in vedere preturile extrem de ridicate ale caselor- cel putin cele din centrul vechi al orasului), astazi a trai intr-o astfel de casa nu mai este o optiune la fel de ieftina. Toate casele de pe apa platesc o multime de taxe (taxe de proprietate si nu numai), sunt obligate sa fie racordate la sistemul de canalizare al orasului (pentru care au o alta taxa anuala) si astfel costul unui astfel de trai a ajuns sa fie la fel cu costul unui trai intr-o casa obisnuita.

Si totusi ii inteleg pe cei care aleg in continuare sa traiasca in casutele de pe apa (care sunt practic niste barci mai mici sau mai mari, amenajate ca si case). Imi amintesc ca anul trecut am stat si eu intr-un hotel plutitor in tabara #Exploreaza Delta (in Amsterdam se gasesc asemenea hoteluri plutitoare si se numesc “boteluri”) pentru 4 zile si senzatia pe care o aveai era extraordinara. Te obisnuiai rapid cu balansul barcii iar dimineata era o adevarata placere sa te legene lin chiar cand te trezeai.

Cam astea au fost lucrurile care mi-au ramas in minte dupa prima experienta in Amsterdam. De data asta am ales sa ma plimb mult pe stradutele din centrul vechi, sa merg numai pe jos si sa privesc lucrurile obisnuite pe care le ofera Amsterdamul.

Am avut la indemana telefonul cu care am realizat fotografiile de mai sus.

Vor mai urma cateva fotografii postate in zilele ce urmeaza asa ca poti urmari contul meu de Instagram daca vrei sa le vezi in timp real (sub hastagul #AmsterdamCityExplorer). Abia astept sa redescopar imaginile pe care le-am surprins acolo.

In categoria #CityExplorer voi mai povesti, de-a lungul timpului si alte calatorii in orasele in care am fost asa ca stai pe aproape! Anul asta am calatorit foarte mult insa timp pentru scris a ramas mai putin ca in alti ani!