Cea mai frumoasă întâlnire din Grecia, în Litochoro



Ar fi cinstit să povestesc despre oamenii faini, unii pe care îi știam deja, pentru că am mai călătorit împreună, sau alții noi, toți tineri, frumoși și entuziaști, cu care am fost părtașă la nebunia care s-a numit #GreekExplorer.

Bloggeri și fotografi deopotrivă, sau organizatorii care au fost deosebit de înțelegători și profesioniști ar merita cu prisosință să fie personaje (legendare?) în vreo poveste despre Grecia.

Dar, cu riscul să-i și supăr poate, povestirea asta nu e deloc despre ei. Poți ușor să găsești pe net pățaniile, impresiile și articolele lor.

Însă aici e o poveste pe care n-ai s-o găsești ușor.

Litochoro Ina 1

Ca o mică introducere am să îți spun totuși că locșorul acesta, Litochoro, e unul în care sper să mai revin în viața mea, dar mai pe îndelete. Și-o săptămână aș sta acolo.

Aruncat pe-o coastă, la baza muntelui Olimp, în buza parcului național cu același nume, Litochoro se află la o distanță extrem de prietenoasă și de mare și de sus-numitul munte. Noi am apucat să facem doar o scurtă incursiune prin canionul Enipeas până la o cascadă și-o gâtuire de roci, numită Cada lui Zeus, care m-a furat din start, aș fi stat acolo mult și bine.

Enipeas în greaca veche înseamnă ”răsunet” sau ”abjurare”. Prima denumire nu e greu de ghicit de unde vine, că e suficient să stai un pic în locul respectiv și-o să îți dai seama: nu te mai auzi cu omul de lângă tine decât dacă zbieri zdravăn, din cauza tunetului apei.

Litochoro Ina 2

Ei bine, a doua e mai complicată: în mitologia greacă Enipeas era un râu, și toate râurile aveau câte un zeu protector. Zeul Enipeas era cel mai frumos zeu dintre toți zeii protectori ai râurilor și cum se face cu zeii aceștia frumoși, o muritoare pe nume Tiro s-a îndrăgostit nebunește de el. Ea a încercat să îl găsească, dar zeul se amuza ascunzânde-se de ea. Pe de altă parte, Posseidon, văzând-o pe fată s-a îndrăgostit și el de ea și luând forma și înfățișarea lui Enipeas, a convins-o să fie a lui și apoi să îi facă și doi copii.

Litochoro Ina 3

Enipeas s-a supărat pe Posseidon pentru asta și a mers la Zeus să i se plângă. Însă Zeus (mare crai și dânsul!) l-a blestemat Enipeas pentru îndrăzneala de a se împotrivi lui Poseidon, și nu i-a mai permis să meargă în apropierea mării (pentru a nu se întâlni cu Poseidon din nou) astfel abătându-i calea spre sud, lăsându-l să își verde apele într-o mlaștină.

Încurcat? Deh, ce ți-e cu zeii ăștia. Hai mai bine să ne întoarcem înapoi în oraș.

Pe drum am realizat că noi de fapt mergeam pe o cărare care era o aducțiune de apă, betonată, care probabil deservea orașul cu apă cristalină direct din munte. Ne-am dat seama de asta deoarece în partea dinspre oraș se muncea la continuarea (sau restaurarea) unor părți dintr-ânsa. Nu-mi plac deloc generalizările, dar asta mi s-a părut o probă că poate grecii nu-s totuși toți așa de leneși de la un capăt la altul, cum se spune.

Înapoi în oraș după perindarea printre stânci și legende, dăm să bem o cafea, nu prea putem că suntem grăbiți. O parte din grupul de care îți ziceam erau deja în drum spre autocar, dau să fug după ei și mă opresc cu ochii într-un bătrân, teribil de peticit, un pic gârbovit, sprijinit într-un baston.

Ne vede și el și ne întreabă:
-Where are you from?

Am crezut că vom schimba vreo două trei cuvinte în engleza chinuită a celor care sunt de obicei curioși despre turiștii care vin să le calce pragul, dar nu.

Domnul Leonida (Leonida îl chema, ca pe tata!) la 88 de ani vorbea o engleză cursivă, poticnită doar uneori din cauza faptului că nu mai avea dânsul chiar toți dinții în gură. Am stat câteva minute de vorbă și am aflat că are un fiu care lucrează ”cu computere” și o duce bine. Că dacă nu știi engleză nu te angajează nimeni, că e greu pentru tineri că nu-și găsesc de lucru…

Ne-a întrebat dacă nu vrem să mergem să bem o cafea împreună, aici la terasă, în spate, face el cinste. M-a durut sufletul că timpul nu ne permitea să rămânem la povești cu el. Ne-am scuzat că ne așteaptă restul grupului, ne-am făcut poze și i-am promis că i le trimitem.

Litochoro Ina 4

Mă țin de promisiune, deși mai mult mi-aș dori să mă duc înapoi și să bem într-adevăr cafeaua aceea împreună.

Acest articol a fost scris cu ocazia infotripului “#GreekExplorer: Corfu, Evia si Grecia Continentala” organizat de TurismMarket.com in parteneriat cu agentia de turism TrampTravel.ro si cu sprijinul Nikonisti.roTravelWithaSmile.netLAMONZA si Art & Craft.

Sunt Ina, pasionata de calatorii, in special cu motocicleta dar nu numai, scriitor de travel din 2012, intotdeauna bucuroasa sa descopar locuri noi sau sa revad altele dragi. Cel mai des ma gasiti pe SlowRide.ro

Facebook 


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Gazduit de :: RedCMS.ro